Proiectul editorial al Gloselor marchează trecerea Memorialului Ipotești în anul 2020 și reprezintă mai mult decât corolarul activității din anul 2019 și al parteneriatelor pe care Memorialul le-a inițiat și pe care dorește să le construiască în continuare, în speranța de a izbândi realizarea unei arhitecturi durabile, pornind de la gesturile de solidaritate primite din mediile academice și culturale din țară, dar și din străinătate.

Proiectul împlinește și un gând al profesorilor Petru Creția, Dumitru Irimia și Iulian Costache, promotori ei înșiși ai consacrării studiului sistematic al operei eminesciene, în legătură cu activitatea unui centru de studii eminesciene.

Într-un memoriu adresat Academiei Române în anul 1991, Petru Creţia propunea înființarea unui Institut Eminescu. Poate că tocmai faptul că nu s-a întreprins nimic după avizarea memoriului l-a făcut pe Petru Creția să accepte numirea sa, pe 1 aprilie 1992, pe funcția de director al Centrului Național de Studii „Mihai Eminescu” de la Ipotești. Vastul proiect gândit de Petru Creția presupunea, inclusiv, editarea unui „buletin al centrului: recenzii, articole de informare sau de orientare, studii, dări de seamă, bibliografie curentă”.

La doisprezece ani de la înființarea Centrului Național de Studii „Mihai Eminescu” de la Ipotești, Dumitru Irimia propunea conceptul unei reviste semestriale de studii eminesciene cu titlul GLOSE. Publicația ar fi trebuit să apară în colaborare cu Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în 2004, după cum reiese din macheta copertei, păstrată la Ipotești.

În 2007, Iulian Costache prezenta Memorialului din Ipotești – Centrului Național de Studii „Mihai Eminescu” un proiect al unei reviste de studii de inspirație universitară, în aceeași dorință de a iniția construirea unei ștafete între diferitele generații culturale.

1. GLOSE menține titlul și periodicitatea așa cum au fost gândite de profesorul Dumitru Irimia, optând pentru un format cu două numere, de regulă, cumulate, pe an. Materia studiilor eminesciene urmează direcțiile formulate de Petru Creția: cercetare textuală (studiul editării operei), cercetare critică și istorică a operei, cercetare a biografiei, studiul receptării operei eminesciene. Aducerea la zi a conceptului revistei i-o datorăm lui Iulian Costache.

1. Avantextul din numărul inaugural al revistei, semnat de Iulian Costache și Ala Sainenco, reprezintă programul revistei, un program pe care Memorialul și-l propune pentru perioada următoare pentru a deveni, cu adevărat, un Centru Național de Studii.

La rubrica Studii eminesciene din acest număr, semnează: Al. Cistelecan (Ce vrea poetul/ Ce vrea poemul), Ala Sainenco (O notă biografică: „afacerea Franko”), Ioana Bot (Imaginarul poeziei eminesciene [câteva considerații]), Maria Șleahtițchi (În atelierul lui Eminescu: submanuscrisele„Elena” și „Marta”), Ioan Milică (Poetica proverbului în scrisul eminescian).

1. Critica criticii înscrie textele comunicărilor de la două evenimente organizate de Memorialul Ipotești în anul 2019:

- Colocviul de exegeză literară „In honorem. Insurgența lui I. Negoițescu” – organizat în 13-14 iunie, în parteneriat cu Biblioteca Universitară Centrală „Mihai Eminescu” din Iași –, la care și-au ținut comunicările: Mircea A. Diaconu (O incursiune în labirintul Negoițescu), Doru Scărlătescu (Divergent 1967: I. Negoițescu), Lucia Țurcanu (I. Negoițescu și critica „de-a-ndoaselea”);

- Școala de vară pentru masteranzi și doctoranzi „Exerciții de recitire – școala clujeană de eminescologie”, organizată în parteneriat cu Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj – în cadrul căreia au comunicat: Mădălina Agoston (Ioana Em. Petrescu și practica analizei textuale: un exercițiu de revizitare a studiilor de eminescologie clujeană), Mihai Duma (Un proiect în lucru. Proza eminesciană în viziunea Ioanei Em. Petrescu), Christinne Schmidt (D. Popovici, eminescolog: istoria unei receptări critice), Jessica Andreoli (Rosa del Conte și Școala de eminescologie din Cluj: datoria intelectuală către profesorul D. Popovici).

Traducerile din acest număr, în engleză, sunt propuse de Florin Bican pentru textele: Somnoroase păsărele, Cu mâne zilele-ți adaogi…, Glosă.

1. Poeți, despre Eminescu conține două eseuri, semnate de Magda Cârneci, Gena lui Eminescu, și Simona Popescu, Peisajul și luna, acolo sus! (Publicului unei întâlniri de la Ipotești).

1. Lasunt prezentate evenimentele organizate de Memorialul Ipotești în anul 2019 și aparițiile editoriale din Colecția Ipotești – 2018.

În numerele următoare, rubricile vor fi detaliate pentru fiecare apariție, structura definindu-se participativ, iar colaboratorii revistei sunt invitați să contribuie cu puncte de vedere inclusiv în privința elementelor de viziune și structură pe care o propunem: (i) studiile eminesciene, pentru a sprijini crearea unei ștafete între generațiile de interpreți ai operei eminesciene; (ii) analiza secolului al XIX-lea, ce aduce în scenă problematica bătăliei canonice din cadrul modernității românești, fundamentând Epoca Marilor Clasici; (iii) relectura celorlalte epoci ale literaturii și culturii române, fapt ce poate furniza un impact subtil asupra tabloului general al influențelor progresiv-regresive din întregul câmp literar, inclusiv pe linia revalorizării patrimoniului simbolic al scriitorilor clasici; (iv) dezvoltarea unui dialog intercultural de substanță, prin implicarea în acest proiect a colegilor din cadrul centrelor de studii românești afiliate universităților și centrelor de cercetare din mediul internațional, pentru a contribui la o poziționare comprehensivă a culturii române în constelația patrimoniului european și internațional.

Dumitru Irimia alesese două versuri din Mihai Eminescu pentru coperta a patra a publicației pe care o proiecta: Timpul care bate-n stele/ Bate pulsul şi în tine. Aceste versuri sunt inserate pe clapetă, ca semn de revistă, dar și ca îndemn, adresat nouă înșine, comunității de contributori ai platformei acestei reviste și cititorilor revistei, de a nu uita să redescoperim racordurile firești ale culturii locale cu patrimoniul universal, sub o cupola comună în cadrul căreia pulsează o aceeași constelație de valori.