ORCHESTRA POPULARĂ ,,RAPSOZII BOTOŞANILOR’’

    Orchestra Populară ,,Rapsozii Botoşanilor’’ – instituţie profesionistă de Spectacole – a fost înfiinţată în anul 1970 ca formaţie a Consiliului Judeţean al Sindicatelor, în prezent fiind în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani; în cele aproape patru decenii de activitate, orchestra a devenit reprezentativa în perimetrul promovării folclorului muzical românesc în judeţ, în ţară şi în străinătate, fiind şi unul din colectivele artistice cele mai apreciate din municipiul Botoşani unde mai activează două teatre, două case de cultură şi o filarmonică.
   Sub îndrumarea dirijorului  Ioan Cobâlă care din 1974 a venit la pupitrul orchestrei, iar dupa 1990 este şi directorul instituţiei, Orchestra profesionista Botoşăneană a evitat şocurile tranziţiei, reuşind să-şi păstreze standardul profesional şi artistic.
   Are sediul în Botoşani, unde se află birourile, sala de repetiţii şi studioul de înregistrări audio; nu dispune de sală proprie de concerte.
   Fără a fi o formaţie supradimensionată- ceea ce constituie un avantaj calitativ- orchestra populară ,,Rapsozii Botoşanilor’’ are în structura ansamblului 20 de instrumentişti şi 7 solişti vocali, cu precizarea că toţi cei în cauză au studii superioare de spacialitate.
   Printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi solişti instrumentişti se numără:
Ciprian Potoroacă şi Doru Farcaş (vioară), Constantin Mândrişteanu şi Vasile Viţalaru
(trompetă), Costel Burcea şi Dorel Crâşmăreanu (ţambal), Mitică Ştefan (fluier), Ion Oloieru (acordeon), Relu Palade (clarinet); soliştii vocali ai orchestrei în prezent: Petronela Rusu, Laura Ştefănescu, Cornelia Ciobanu, Dan Doboş, Elena Mândrescu, Daniela Condurache, Sofia Vicoveanca.
    În anii precedenţi au mai figurat ca angajaţi ai orchestrei: Laura Lavric, Anton Achiţei, Mihaela Vasiliu, Brânduşa Covalciuc Ciobanu, Vasile Ciopec, Vasile Ursache, Vasile Nuţu, Aurel Amarandei.
    Dirijorul Ioan Cobâlă s-a născut în anul 1947 şi este absolvent al Conservatorului ,,George Enescu ’’ Iaşi. Pentru performanţele profesionale şi manageriale a fost răsplătit cu premii şi diplome în ţară şi străinătate şi a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Botoşani. Este membru al Academiei Artelor Tradiţionale, figureaza în volumul ,,100 personalităţi botoşănene contemporane’’ editat în anul 2006. Orchestra Populară ,,Rapsozii Botoşanilor’’
    A participat practic la toate marile concursuri şi festivaluri ale muzicii populare româneşti cu caracter interjudeţean, regional sau naţional organizate la Bucureşti, Craiova, Braşov, Mangalia, Mamaia, Jidvei, Vadul Izei, Gura Humorului, Bacău, Iaşi; peste hotare ansamblul a concertat în: Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Iugoslavia, Franţa, Anglia, Algeria, Finlanda, Maroc, Cuba, Polonia, Bulgaria, Italia, Mongolia, Spania, Emiratele Arabe, Germania, China. Nu de puţine ori dirijorul Ioan Cobâlă a fost invitat la pupitrul altor formaţii profesioniste de profil din mari centre culturale ale României. Anual Orchestra Populară ,,Rapsozii Botoşanilor’’ participa la 80-100 de concerte urmărite în medie de peste jumătate de milion de auditori.
    În perimetrul judeţului Botoşani, orchestra este puternic şi permanent implicată în toate manifestările tradiţionale de nivel judeţean şi local; activitatea concertistică este dublată de cea de educaţie muzicală desfăşurată în şcoli; paralel se desfăşoară preocupările pentru culegerea, tezaurizarea şi valorificarea scenică a folclorului muzical, descoperirea de noi talente în rândul copiilor şi tinerilor; sub egida orchestrei se desfăşoară anual Festivalul romanţei şi cântecului de petrecere ,,George Huzgan ’’, concursul interjudeţean ,,Satule, mândră grădină ’’, concertele temetice dedicate lui Mihai Eminescu şi George Enescu, sărbătorilor de iarnă şi celor pascale.
    Preocuparea principală a orchestrei a fost şi rămâne valorificarea folclorului muzical din pricipalele microzone ale judeţului – văile Siretului, Prutului, Jijiei, Flămânzi, Tudora, Vorona, Corni, Avrămeni, Cristineşti, Albeşti, cu accent  pe melodiile de joc, cântecul propriu-zis, de dragoste sau satiric, doină şi baladă, folclorul copiilor şi cel reprezentativ pentru sărbătorile calendaristice şi momentele fundamentale ale vieţii.
    Orchestrarea pieselor alese şi valorificate respectă normele autenticului folcloric impuse de taraful tradiţional iar interpretarea pune în valoare dimensiunea timbrală şi cromatică în consens cu valoarea estetică prioritară în manifestările artistice colective.
    Opere selective: Pe parcusul celor 35 de ani de activitate, ansamblul a realizat peste 50 de discuri Electrecord şi CD-uri cu mari solişti din întreaga ţară şi cu mulţi cântăreţi amatori din judeţele Moldovei, înregistrări cu radiourile Bucureşti şi Iaşi, emisiuni TVR dse profil; în ceea ce priveşte înregistrările radio, Orchestra Populară ,,Rapsozii Botoşanilor’’ se află în topul preferinţelor ascultătorilor.
    Bibliografie critică: Dintre aprecierile exprimate în timp despre ansamblul botoşănean se impun cele formulate de specialişti ai muzicii româneşti precum Emilia Comişel, Smaranda Oţeanu, Mărioara Murărescu, George Sârbu, Speranţa Rădulescu, Dumitru Chiriac, Gheorghe Oprea, personalităţi  ale vieţii cultural artistice (Grigore Vieru, Emil Lotreanu, Ion Druţă) la care se adaugă compozitorul grec Nicos Theodorakis, organistul elveţian Marcel Sellien, Alteţa SA Sarah – Ducesă de York.
   Principalele publicaţii botoşănene (Clopotul, Monitorul, Viaţa, Atitudinea, Evenimentul, Jurnalul) au dedicat în repetate rânduri pagini speciale Orchestrei Populare ,,Rapsozii Botoşanilor’’, activitatea acesteia fiind consemnată şi în publicaţiile centrale precum ,,Contemporanul ’’,  ,,Muzica’’,  ,,Viaţa muzicală ’’,  ,,Albina’’.