Amenajat în fosta Prefectură a judeţului Botoşani, construită după planurile marelui arhitect Petre Antonescu între anii 1904 – 1913, Muzeul Judeţean de Istorie prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate.
\r\n In expoziţia de bază este ilustrată epoca metalelor, în care geto-dacii se individualizează din masa tracilor şi îşi construiesc prima organizaţie statală, cu un important număr de obiecte din rândul cărora se detaşează cele descoperite în cetatea de la Stânceşti (sec. VI - V a. Chr.) - unelte, arme, podoabe, obiecte casnice şi vase ceramice, unele de factură greacă, pe cele descoperite la Lozna, comuna Dersca - unelte din fier, datând din ultimul secol al mileniului I a. Chr.
Prezenţa omului, atestată de descoperirile de la Ripiceni, Crasnaleuca şi Mitoc încă din paleoliticul superior este ilustrată în prima sală de expoziţie, printr-o varietate de unelte şi arme din piatră cioplită şi os, precum şi de alte exponate, dintre care reţine atenţia cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni şi reconstituit parţial.
Neoliticului şi în special culturii Cucuteni, afirmată în partea finală a acestuia, în a cărei arie este cuprins şi ţinutul Botoşanilor, îi este rezervat un spaţiu amplu (sălile 2-4) în care uneltele de piatră şlefuită şi os, ceramică pictată, figurine antropomorfe şi zoomorfe, diverse alte piese, pun în evidenţă progresele făcute de comunităţile umane pe plan economic, social şi spiritual. Ele detaliază procesul de sedentarizare, începuturile practicării agriculturii şi creşterii animalelor, apariţia meşteşugurilor casnice şi primele manifestări de viaţă spirituală. Cele mai semnificative piese din acest segment al expoziţiei provin din cunoscutele localităţi Truşeşti, Drăguşeni şi Ştefăneşti.
Epoca metalelor în cadrul căreia are loc afirmarea geto-daciilor şi apariţia primului stat centralizat dac condus de regele Burebista este ilustrată în sălile 5-6 prin intermediul unui mare număr de obiecte de bronz (unelte, podoabe, arme), fier (unelte şi arme), monede, piese din ceramică etc., cele mai valoroase dintre acestea provenind din cetăţile traco-getice de la Stânceşti şi de la Lozna (comuna Dersca).
Cucerirea Daciei de către romani, extinderea influenţei romane dincolo de graniţele noii provincii, la est de Carpaţi, continuitatea de locuire a autohtonilor daco-romani în perioada marilor migraţii şi adoptarea creştinismului, îşi găseşte ilustrarea în sala 7 unde, toate aceste procese istorice sunt puse în evidenţă prin intermediul a numeroase piese ceramice, unelte, monede etc.
Epocii feudale îi sunt afectate sălile 8 – 12 în care, hărţi, documente emise de cancelaria Moldovei, precum şi locul şi rolul Botoşanilor în lumea medievală românească. Reţin atenţia în acest context ctitoriile lui Ştefan cel Mare (Bisericile Sf. Nicolae – Dorohoi şi Sf. Nicolae – Popăuţi) şi ale Elenei Rareş (Sf. Gheorghe şi Uspenia din Botoşani), monumente de arhitectură medievală care dăinuie şi acum.
Epocii moderne şi celei contemporane îi sunt destinate ultimele săli ale muzeului (13 – 17), în care sunt surprinse principalele momente din istoria României şi implicarea Botoşanilor şi a locuitorilor săi în desfăşurarea lor: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor (1859), Războiul pentru Independenţă (1877 – 1878), Primul Război Mondial (1916- 1918), realizarea Marii Uniri (1918). Este surprinsă de asemenea evoluţia economică, socială şi culturală a Botoşanilor din zorii epocii moderne şi până în preajma celui de al doilea război mondial. Un loc important este dedicat culturii botoşănene, reprezentată de personalităţi de primă mărime, precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu, Ştefan Luchian, Octav Băncilă, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Octav Onicescu, dr. Iacob Iacobovici şi de mulţi alţi creatori de valoare.
Muzeul se constituie într-o adevărată carte de vizită a judeţului invitându-vă să-l vizitaţi, cu speranţa că veţi avea parte de clipe de adevărată satisfacţie estetică.
