Tradiţionala manifestare culturală care animă viaţa satelor în luna lui Făurar, Şezătorile iernii, organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani a încheiat la Curteşti şirul acţiunilor culturale, duminică 25 februarie 2018. Organizată de asemenea ireproşabil, în sala Căminului cultural, gazdele au fost reprezentate de primarul comunei, domnul Maricel Anton, Centrul a fost reprezentat de managerul Cornelia Ciobanu.
Curteştii sunt fără îndoială modelul satului românesc în care cultura tradiţională îmbogăţită inevitabil, dar fără a atinge esenţa, este scoasă la lumină în folosul comunităţii contemporane şi pentru asigurarea identităţii pe viitor. Am fost întâmpinaţi aici de alesul locului, primarul Maricel Anton care a deschis manifestarea, un om în atitudinea căruia s-a văzut dorinţa de a păstra frumuseţile culturii tradiţionale, fiind implicat în absolut fiecare moment al acţiunii culturale.
Startul şezătorii a fost dat de şezătoarea literară coordonată şi de această dată de scriitorul Nicolae Corlat, care a preluat cârma momentului poetic, coordonatorul de drept fiind scriitorul Gellu Dorian – compartimentul literatură-teatru. Au recitat ori au citit din scrierile lor, scriitori din judeţ, membri ori nu, ai Uniunii Scriitorilor din România – Nicolae Corlat, Cristina Prisăcariu Şoptelea, Nina Viciriuc, Cezar Ciobâcă, Dumitru Necşanu, George Luca, Vasile Iftime, Gabriel Alexe, Petruţ Pârvescu, Ovidiu Petcu,Mircea Oprea şi Vlad Scutelnicu.
Elena Pricopie, coordonatorul compartimentului educaţie permanentă a Centrului a continuat şezătoarea cu o prelegere despre importanţa actului istoric ireversibil de la 1 Decembrie 1918, evocând 12 mari nume ale neamului românesc, începând cu Alexandru Ioan Cuza şi încheind cu marele savant botoşănean Nicolae Iorga, patrioţi, făuritori ai României Întregite şi obligaţia tuturor românilor de a construi viitorul, onorând trecutul. De asemenea, a vorbit despre importanţa şi necesitatea “valorizării patrimoniului cultural material şi imaterial, văzând în acesta nu doar o amintire despre trecut, ci mai ales, cheia viitorului nostru, despre necesitatea de a conştientiza importanţa socială şi economică a patrimoniului cultural şi necesitatea de a promova excelenţa în acest domeniu, în acest an 2018, desemnat în spaţiul european anul patrimoniului cultural, în spaţiul românesc fiind sărbătorit centenarul unirii”.
Din dragoste pentru rădăcinile traiului la sat, din dorinţa de a rămâne peste timp imaginea casei de la sat cu toate cele necesare înăuntrul şi în curtea ei, primarul a organizat incinta căminului cultural ca interiorul din “casa cea mare a bunicilor”, aşa cum s-a şi exprimat în deschiderea manifestării.
Ultima parte a şezătorii a aparţinut folclorului, cântecului şi jocului popular. Ansamblul folcloric “Flori de măr” înfiinţat doar de un an şi jumătate, a dăruit celor prezenţi un regal de cântec şi joc popular. Coregrafia ansamblului este semnată de Ionel Petrişoru. Coordonatorul ansamblului, domnişoara Dana Mihai este un model de tânăr român care ştie şi vrea să înveţe de la cei mai devreme născuţi tradiţiile, şi să le transmită deja altor tineri şi copiilor din Curteşti.
Folclorul muzical s-a îmbinat frumos cu prezentarea obiceiurilor de nuntă, cu povestiri, ghicitori, snoave şi măiestria şi priceperea arătată prin ţesut, tors, împletit şi alte meşteşuguri.
Taraful de fluieraşi condus de profesorul Ioan Enciu de la Palatul Copiilor a adus pe scenă minuni de copii din Curteşti şi din Botoşani care îndulcesc viaţa prin cântec.
Şezătoarea a fost deschisă de primarul localităţii, un om extrem de implicat în tot ce se “construieşte” acolo în domeniul culturii şi educaţiei, şi a fost încheiată de fiul acestuia, Daniel Anton, student în anul I la clarinet, Academia “Gheorghe Dima” Cluj, care a încântat asistenţa prin interpretarea la instrumente tradiţionale, primii săi mentori fiind chiar profesorul Ioan Enciu şi maestru Ioan Cobâlă, prezent de asemenea în sală.
Momentul foarte aşteptat al întâlnirii de la Curteşti, care a redat cu fidelitate momentele cheie ale traiului în satul românesc şi a atras şiruri lungi şi dese de aplauze din partea publicului, sala căminului fiind de această dată neîncăpătoare, a adus în aceeaşi poveste copii, tineri, părinţi şi bunici din Curteşti, oameni care iubesc cultura, găsesc adevărul prin spiritualitate, caută lumina prin educaţie.
