Cercetările efectuate în cetatile traco-getice din sec VI-III a Chr. de la Stâncesti-Botosani se inscriu intr-o sfera larga de preocupari menite sa scoata la lumina cele mai semnificative aspecte ale vietii materiale si spirituale specifice grupurilor de populatie care au locuit in cea de-a doua jumatate a mileniului I a. Chr, in provincia de la rasarit de Carpati. Sistemul de cetăţi traco-getice, situate în marginea de SV a localităţii Stânceşti, comuna Mihai Eminescu, reprezinta un monument arheologic de importanţă naţională si este cuprins în Lista Monumentelor Istorice şi în cadrul Legii nr 5/2000 la capitolul Zone protejate.
   Sapaturile arheologice intreprinse in aceasta zona in anii 1960-1970 de catre Adrian Florescu si Marilena Florescu au identificat 82 de complexe de locuire in interiorul celor doua cetati de mari dimensiuni (Cetatea I – Bobeica si Cetatea II – Padurea din Sant) cu o suprafata interioara de 45 de ha, cu santuri si valuri puternice de pamant, datate in sec VI-III a Chr. Aici s-a descoperit si un tezaur cu piese de harnasament lucrate din aur, bronz si fier, ca si obiecte de factura greceasca. Cele doua cetati si-au incheiat existenta catre mijlocul sec III a. Chr, odata cu trecerea la noi forme de organizare teritorial tribala.