K2_DISPLAYING_ITEMS_BY_TAG armeni

   Armenii
 Armenii au venit in Botosani in secolul al XI-lea, dintr-o tara ocupata de persi, turci si bizantini.  Prezenta armenilor aici este semnalata prin moneda din
vremea Imparatului bizantin Ramon al III-lea Argyros (1028-1035), descoperita in apropierea Teatrului "Mihai Eminescu", moneda care a avut o circulatie restransa in prima parte a secolului al XI-lea. (Paul Sadurschi, Studiu de urbanism si de delimitare a zonelor istorice protejate in Botosani - scurt istoric, 2001).
    Urmatoarele migratii armene au fost in anii 1239, la invazia tatara, in 1319, dupa un mare cutremur care le-a distrus capitala Ani, in 1342, la invadarea Armeniei de catre persi. La fiecare migratie inspre Moldova, colonia lor din Botosani devenea mai numeroasa.
    Armenii s-au asezat in Botosani pentru ca pe aici treceau drumurile comerciale ale vremii. Negutatorii armeni au detinut mult timp  monopolul comertului dintre Orient, de unde aduceau mirodenii, coloranti, matasuri, podoabe, covoare si Occident, unde duceau vite, cai, piei, ceara, grau, branza luate de la noi. Prin comert ei au adus prosperitate zonei Botosani. Dar armenii erau buni mestesugari si priceputi cultivatori ai pamantului.
    Datorita armenilor, Botosanii au devenit targ si este un oras mai vechi chiar decat anul infiintarii Principatului Moldovei, fapt consemant de marii istorici Iorga, Hasdeu sau Giurascu. Popor crestin, armenii  au construit in Botosani o biserica din lemn iar in anul 1350 traditia mentioneaza construirea primei biserici crestin-ortodoxe  din piatra, biserica "Sfanta Maria" cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
    Domnitori ca Alexandru cel Bun sau Stefan cel Mare au facut favoruri importante armenilor pentru a-i atrage si a-i stabili in Moldova, in anul 1418, cand i-au adus din Galitia, in anul 1457 si in anul 1475, cand armenii au venit in numar mare dupa cucerirea Crimeei de catre turci.
    Prosperitatea adusa de negustorii, mestesugarii si agricultorii armeni a contribuit la mentinerea orasului Botosani intre primele 2-4 orase din Principate. Datorita veniturilor importante aduse de armeni visteriei tarii, domnitorii Moldovei au facut Botosanii "Targul Doamnelor".
    Centrul Vechi al Botosanilor a fost, pana la venirea evreilor, fieful negustorilor si mestesugarilor armeni. Cele 9 cuptoare descoperite in apropiere de magazinul Elvila, din sec. XIV-XV ( similare cu cele descoperite la Costesti si cu cele din Armenia secolului al XIV-lea),  latura sudica a Centrului Vechi, azi reabilitata, in care existau cele 21 de dughene apartinand armeanului Costache Ciolac, marele magazin Carol Ankele, de masini si utilaje tehnice (cel mai mare din Botosani, mai tarziu magazinul "Bucuria Copiilor") sau fostul magazin "Mistretul" (unde familia de armeni Gheorghiu vindea renumitele mezeluri armenesti) sunt marturii edificatoare.
    Casele construite de armeni in Botosani in perioada medievala tarzie  sunt si astazi repere turistice ale orasului:  hotel Belvedere (Casa Caracas), muzeul Nicolae Iorga (Casa Ecaterina Ciolac - reabilitata de Consiliul Judetean Botosani), Directia de Sanatate Publica (Casa Ciolac-Enacovici), Registrul Comertului (casa Anton Ferhat), muzeul Luchian (Casa Ciomac-Cantemir, reabilitata cu concursul Primariei Botosani), fostele Arhive ale Spitalului Judetean (Casa Garabet Ciomac - reabilitata de Consiliul Judetean), sediul Politiei Comunitare (Casa Dionisie Goilav - reabilitata cu concursul Primariei Botosani), casa Bolfosu, primul sediu al Primariei orasului Botosani, in anul 1832, casa Buicliu (fosta Autogara - reabilitata de Consiliul Judetean), alaturi de multe alte case construite in jurul anului 1800, ramase printre cele mai vechi case functionale din Botosani: casa cu pridvor Goilav de pe strada Ion Pillat sau casa Truschievici-Goilav de pe str. Maramures.


   Biserica armeano-gregoriana Sfanta Maria cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”
    Biserica armeano-gregoriana "Sfanta Maria" cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din Botosani, situata pe Str. Armeana nr. 3, figureaza in Lista Monumentelor Istorice, Cod LMI BT-II-m-B-01758, fiind datata, prin traditie, in anul 1350. Este prima biserica din piatra din judetul Botosani si cea mai veche biserica armeana din Europa in care slujbele religioase s-au tinut in mod constant  de 663 de ani.
    Istoria Botosanilor are un reper important in aceasta biserica, monument istoric de arhitectura urbana, construita cu 150 de ani mai devreme decat biserica manastirii Popauti si cu 200 de ani mai devreme decat bisericile domnesti "Sfantul Gheorghe" si "Uspenia", toate trei emblematice pentru Botosani.
    In altarul bisericii armene "Sfanta Maria" s-a aflat prima carte cunoscuta si pastrata din Botosani, "Evanghelia in limba armeana", copiata in 1354 la Caffa cercetata de Nicolae Iorga in 1928 si aflata acum la Bucuresti. Si astazi in parohia armeana din Botosani mai exista alte 49 carti vechi, din anii 1700-1900, secolele XVIII-XIX, toate in limba armeana.
    In preajma bisericii se afla si primul cimitir crestin descoperit in Botosani, cu morminte din secolul al XV-lea si cu pietre tombale cu inscriptii in limba armeana care nu au fost inca descifrate si din anii 1617 - 1719, traduse deja. In cimitirul confesional sunt si morminte acoperite cu placi tombale din marmura, aduse de la Constantinopol, din secolele al XVIII-lea si al  XIX-lea.
    In biserica "Sfanta Maria" se afla importante obiecte de cult din secolul al XVIII - lea, aduse din Constantinopol, Ierusalim, Crimeea, Polonia, Italia, China sau din alte parti unde negustorii armeni aveau relatii comerciale: icoane in ulei pe panza vechi de doua secole, obiecte din argint, aur si pietre pretioase, vesminte si acoperaminte cusute cu fir de aur si argint, unicate - cum este steagul pictat de la Botosani, din secolul al  XVIII-lea.
    Biserica “Sfanta Maria” a fost recladita pe temeliile unei vechi biserici armenesti, construita de comunitate chiar inaintea anului 1350. In timp, aceasta a suferit numeroase modificari: in anul 1526 a fost restaurata (dupa pisania de la intrare), in anul 1551 a fost reconstruita dupa o daramare partiala de catre domnitorul Stefanita Rares, la 1775 se adauga pridvorul, care ulterior devine pronaosul bisericii, in anul  1776 se adauga turnul clopotelor, iar la 1826 se face o restaurare in intregime.
    Ultima restaurarea a acestei biserici s-a incheiat recent, reusindu-se salvarea ei de la procesul de degradare si repunerea in valoare, fiind un castig  pentru intreg patrimoniul cultural al Botosaniului.




   Biserica armenească “Sf.Treime” Botoşani
   Biserica armenească “Sf.Treime” Botoşani, str. Armeană nr. 15 are datare din anii 1795-1797, si ea a fost refăcută la 1832. Biserica a fost construita pe locul unei foste manastiri armene cu hramul "Sfantul Axente",  datată 1560.
    Era cunoscuta drept cea mai frumoasa biserica din Botosani si una dintre cele mai frumoase biserici crestin-ortodoxe din Moldova. Intrarea se face printr-un pridvor cu boltă, cu piloni, unde există şi o scară spiralată cu acces în turlă. Printr-o boltă cu arc în semicerc se intră în pronaos. Lateral naosului, pe ambele laturi, există două altare mici. Intrarea în acestea se face prin uşi cu arcuri în
zid. Temelia este din piatră, zidurile sunt din cărămidă şi piatră, pardoseala din dale din piatră, acoperişul din tablă.
    Clopotnita bisericii, construita in 1816 de A. Taft, a fost cel mai inalt turn de observatie al orasului Botosani. Este si ea monument de arhitectura de patrimoniu national.
    În curte se află un cimitir confesional, cu pietre funerare din marmură, cu inscripţii în armeană, multe aduse din Constantinopol.
    Astazi biserica "Sfanta Treime" se afla in conservare, datorita prabusirii cupolei in anul 1991.

Biserica "Buna Vestire"
    A fost construita in anul 1884, la cimitirul armean "Eternitatea", avand la inceput destinatia de capela de cimitir.
    Astazi ea are functiune de biserica, in care se tin periodic slujbe religioase.
    Cladire de patrimoniu national, biserica adaposteste mormintele ctitorilor Avedik si Maria von Pruncu, icoane si obiecte de cult deosebite. Vizitatorii se opresc indelung in fata unor coroane funerare aduse de la Paris, Viena sau Milano.

Cimitirul armean Eternitatea Botosani

  Cimitirul armean "Eternitatea" adaposteste un adevarat patrimoniu de monumente de arta, construite in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.
    Intre mormintele clasificate monumente de arta plastica, cele mai admirate de vizitatori sunt cele ale lui Garabet Ciolac, din anul 1908, autori R. Streschnack din Viena, ale lui Simion si Suzana Ciomac, din anul 1893, autori  Lyritis si Niforatos; ale lui Avedic si Vartenica Goilav, din anul 1916, autor  D. Pelegrinetti  Botosani; ale lui Cristea Goilav, din anul 1888, autor F. Fabiani, din Genova; ale lui Gheorghe si Maria Goilav, din anul 1904, si Andrei Manea, din anul 1902, autori R. Streschnack - Viena, cu medalion bronz Hans Bernard; ale lui Cristea Manea (Loizanu), din anul 1885, monument cu sarcofag "Renastere", de Eduard Hauser, "mester de petrar Vienna", cu  medalioane de bronz semnate Kassim; ale Rozei Gh. Ustur, din anul 1889, autor V. Scutari-Galati din Iasi.
    De o mare frumusete sunt monumentele lui Emanuel Manea, din anul 1907, autori R. Streschnack - Viena; Iacob si Ionita Bolfosu, din anul 1882, autor V. Scutari Galati din Iasi; Anetta Dudac tinand in mana planurile bisericii "Buna Vestire", din anul 1917, autor Pelegrinetti; Andronic Taranu, din anul 1896; Anton si Zaniga Taranu, din anul 1901, autor V. Scutari Galati din Iasi; Ecaterina si Gheorghe Maximovici, din anul 1918, autor Pelegrinetti; Jon Ciomac, din anul 1885, autor Eduard Hauser-Viena; Maria von Pruncul, din anul 1881, autor V. Scutari-Galati din Iasi.
    Impreuna cu alte monumente,  toate realizate in ateliere celebre din Viena, Genova, Milano, Cernauti, Constantinopol, dar si ale unor artisti romani, ele alcatuiesc singura rezervatie de monumente de arta plastica din zona Botosani.

Sursa text:
Cartile:  "Biserica armeana din Botosani - o existenta de peste sapte secole", tipografia Mediator, 2012; "Istoria comunitatii armene din Botosani (1045-2012)", tipografia Mediator, 2012; "Cimitirele armene din Botosani", tipografia Mediator, 2013; "Case armene din Botosani", tipografia Mediator, 2013, autori Florin Simion Egner si Viorica Popa.