Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică și Etnografie organizează evenimentul cultural intitulat „Omagiu lui Ștefan Luchian”, cu prilejul sărbătoririi a 154 de ani de la nașterea, pe plaiuri botoșănene, a marelui artist.
Seria manifestărilor va fi deschisă de un Te Deum, urmat de o prezentare a vieții și operei ,,pictorului florilor”, susținută de muzeograful Carmelia Munteanu.
Suita activităților va cuprinde, de asemenea, vernisajul expoziției „Magia Punctului 5 – Trinitate” a artistului Victor Foca, realizată în onoarea lui Luchian, expoziție ce va fi prezentată de istoricul Gheorghe Median.
Manifestările culturale se vor încheia cu vizionarea filmului artistic ,,Ștefan Luchian”, în regia lui Mihai Mărgineanu.
Evenimentul, care va avea loc la Muzeul „Ștefan Luchian” Ștefănești, pe 1 februarie 2022, începând cu orele 10.00, se va desfășura cu respectarea normelor sanitare în vigoare.
Joi, 24 martie 2022 de la ora 19:00, pe scena Casei de Cultura a Sindicatelor „Nicolae Iorga” Botosani va avea loc spectacolul de teatru „FIERARII” in regia lui Horatiu Malaele.
O comedie regizata de Horatiu Malaele
Comedia trasnita “FIERARII”, in regia lui HORATIU MALAELE, este un Cal Troian ce nu aduce in prim-plan doar adulterul (abordat intr-o cheie comica), ci si razboiul (cu dramele sale inevitabile), ambele contribuind sistematic la alienarea individului.
Distributia:
Scenografia: MariaMiu
Muzica: GeorgeMarcu
Biletele sunt puse in vanzare la Casa de Cultura a Sindicatelor „Nicolae Iorga” Botosani, intrarea B, etajul 2, camera 15.
Pretul biletelor este:
Randurile – „A” – „J” = 120 lei
Randurile – „K” – „S” = 100 lei
Intrarea la spectacol se va face in conformitate cu dispozitiile legale cu privire la prevenirea pandemiei COVID 19 in vigoare la data spectacolului
Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a fost creat de Nicolae Gribincea la 15 ianuarie 1989 pe lângă Palatul Republican al Copiilor și Adolescenților din Chișinău, fiind conceput inițial ca un colectiv mixt de cântece și dansuri. În intervalul 1990 – 1999 a activat pe lângă Liceul Teoretic român-francez Gheorghe Asachi cu numele Stejăreii.
Din 1999 – până în 2015 a activat cu denumirea Plăieșii pe lângă Pretura sectorului Botanica a municipiului Chișinău. Din 2015 și până în prezent activează în calitate de colectiv profesionist în cadrul Direcției Cultură a municipiului Chișinău. La 26 februarie 2014 Ansamblul etnofolcloric,,Plăieșii'' a susținut un concert aniversar, la 25 de ani de activitate, cu genericul „Cât îi omul tinerel” la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău. La 16 februarie 2017, în cadrul unui spectacol susținut la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a lansat 2 albume: “La casa cu oameni buni” cu cântece de voie bună și pahar și albumul “Tot cu dragostea și dorul” construit pe lirica de dragoste cântată în grup bărbătesc.
Ansamblul etnofolcloric Plăieșii a devenit laureat al mai multor festivaluri raionale, municipal și republicane: “Să trăiți să înfloriți”, “Florile Dalbe”, “V-am ura v-am tot ura”, “La vatra horelor”, “Pentru tine Doamne”, “La onor, la datorie”, Suna tălăncuțele”, “Aprindeți luminile”, etc. A evoluat cu succes peste hotarele țării: 1989 – la Moscova, 1996, 1997 – București și Iași, 1998 – Milano, 2008 – Cernăuți, 2016 - Vilnius, Padova, Bologna
Din 1980 sunt membre ale ansamblului folcloric “Tălăncuța”, colectiv emerit al Republicii Moldova, apreciat pentru cântecele autentice pe care le au în repertoriu. Conducătorul ansamblului este Andrei Tamazlâcaru, maestrul care le-a călăuzit pe surori încă de la începutul carierei lor muzicale.
Surorile Osoianu sunt recunoscute ca fiind “cinci voci gemene” care au promovat și continuă să promoveze valoarea, autenticitatea folclorului românesc atât în Republica Moldova, cât și peste hotarele ei.
Încă din perioada ocupației sovietice, surorile Osoianu au fost primele care au îndrăznit să aducă pe scenă cântecele pascale și colindele, primele care au adus poporului acest tezaur național.
Repertoriul Surorilor Osoianu include cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și altele. Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera”, susținut de către Palatul Republican pentru Copii și Tineret “Arctico”. De asemenea, acestea sunt cunoscute ca fiind conducătoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și tineret.
Surorile Osoianu constituie un ansamblu etnofolcloric familial alcătuit din 5 membre - Ileana, Iulia, Valentina, Romelia și Maria Osoianu. Surorile Osoianu s-au născut în satul Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Copiii au moștenit de la părinții lor, Constantin și Profira Osoianu, dragostea de frumos, din acest motiv toate au decis să urmeze această cale, a cântecului.
S-au născut toate pe rând: Ileana - 7 mai 1958, Iulia - 7 octombrie 1959, Valentina - 4 octombrie 1960, Romela – 15 martie 1963 și Maria – 20 septembrie 1966. Acestea au și un frate, Alexandru, născut în data de 30 martie 1969.[necesită citare]
Din 1980 sunt membre ale ansamblului folcloric “Tălăncuța”, colectiv emerit al Republicii Moldova, apreciat pentru cântecele autentice pe care le au în repertoriu. Conducătorul ansamblului este Andrei Tamazlâcaru, maestrul care le-a călăuzit pe surori încă de la începutul carierei lor muzicale.
Surorile Osoianu sunt recunoscute ca fiind “cinci voci gemene” care au promovat și continuă să promoveze valoarea, autenticitatea folclorului românesc atât în Republica Moldova, cât și peste hotarele ei.
Încă din perioada ocupației sovietice, surorile Osoianu au fost primele care au îndrăznit să aducă pe scenă cântecele pascale și colindele, primele care au adus poporului acest tezaur național.
Repertoriul Surorilor Osoianu include cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și altele. Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera”, susținut de către Palatul Republican pentru Copii și Tineret “Arctico”. De asemenea, acestea sunt cunoscute ca fiind conducătoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și tineret.
„Vocile de Aur ale Surorilor Osoianu, primadonele folclorului din Basarabia, au readus în circuitul firesc al istoriei cântecul vechi, strămoșesc. E un noroc al nostru, că Bunul Dumnezeu le-a dat celor cinci Osoience vigoare, har și cuget spre a simți, auzi și revitaliza Marele Cântec. Astazi, Surorile Osoianu sunt o Școală de folclor Autentic, Un model spiritul emotiv și ceresc, care leagă, genetic, sufletele gemene, înveșnicind zestrea milenară a neamului românesc." (Andrei Tamazlâcaru, etnomuzicolog, director artistic al Ansamblului Etnofolcloric “Tălăncuța” )
Satul Horești, este situat pe partea stângă a râului Prut și datează din anul 1538, aflându-se la 20 kilometri de granița cu România, mai exact de Vama Sculeni. Acesta este locul unde s-au cunoscut părinții surorilor, Constantin Osoianu (n. 28 decembrie 1930 – d. 23 noiembrie 1989) și Profira Osoianu, născuta Bobu (n. 3 mai 1936 – 6 februarie 2010 ). Dupa 3 ani de la căsătorie, a venit pe lume primul lor copil, Ileana, iar cu fiecare nou-nascută ei se iubeau din ce în ce mai mult.
"Soții Constantin și Profira Osoianu nu au fost muzicanți dintotdeauna, ca și tuturor oamenilor simpli și curați ai gliei. Când în 1971, pe lânga Casa de Cultura s-a deschis o filiala a Școlii de Muzică pentru copii, Constantin Osoianu, tata a cinci fete și al unui baiat, fără a mai sta pe gânduri, cumpără un baian și i-l pune în mâna Ileanei, fiica cea mai mare, care, pe atunci, avea doar 13 ani.
Romela va urma exemplul surorii, iar Valentina și Iulia au început a studia acordeonul. În 1973, în clasa de vioară este înscrisă Maria, iar mai apoi și Alic, pe atunci elev într-a opta. Încetul cu încetul, copiii lui Constantin și ai Profirei Osoianu încep a dezlega tainele muzicii. Seara, în casă nu gaseai loc de odihna: fiecare colțișor era ocupat de muzicanți. Repetau game, arpegii, exerciții, studii. Interpretau frânturi de melodii…
În curând noul ansamblu evolueaza în primul său concert public, alături de corul satului, pe scena Casei de Cultură. De atunci, orice sarbatoare a satului Horești era de neconceput fără participarea surorilor Osoianu.
Zilele Eminescu, ediția ianuarie 2022
Memorialul Ipotești organizează, în data de 15 ianuarie, Zilele Eminescu. Manifestările vor începe la ora 11.15 cu Te Deum la Bisericuța Familiei Eminovici, urmat de depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu de la Memorialul Ipotești.
Începând cu ora 12.00, activitățile se vor desfășura, cu respectarea regulilor impuse de starea de alertă, în Sala de expoziții temporare „Horia Bernea”.
În deschidere, la 12.00, prof. univ. dr. Cornel Ungureanu (Universitatea de Vest din Timișoara) va ține conferința Poetul și subconștientul imperial.
Începând cu ora 12.30, vor avea loc discuții în cadrul mesei rotunde Poezia de debut în anul 2021, la care vor participa membrii juriului pentru acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum: dr. Al. Cistelecan (Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș), dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), dr. Alex Goldiș (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj), dr. Mihai Iovănel (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București), dr. Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) și poeții nominalizați pentru Premiu. Juriul va face cunoscut, în aceeași zi, numele laureatului Premiului de debut pentru anul 2021.
La ora 14.00, actorii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani vor susține un recital din poezia eminesciană.
După o scurtă pauză, la ora 15.00, va avea loc lansarea proiectului de digitizare a edițiilor Eminescu, realizat de Biblioteca Universitară Centrală „Mihai Eminescu” din Iași și Memorialul Ipotești. În deschidere, prof. univ. dr. Ioana Bot (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj) va ține conferința Eminescu – o creație a editorilor săi? La lansarea proiectului, vor participa: din partea Bibliotecii din Iași – dr. Ioan Milică, director; Lăcrămioara Chihaia, șefa departamentului Colecții Speciale; din partea Memorialului Ipotești – dr. Ala Sainenco, manager; Mihaela Anițului, șef serviciu.
La 18.00, va avea loc ediția din ianuarie a întâlnirilor Poeți în dialog, moderată de Lucia Țurcanu. Invitații acestei ediții sunt Matei Vișniec (Franța) și Anca Mizumschi (SUA).
Activitățile vor fi transmise live pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești.
Pe 15 ianuarie, vor fi vernisate câteva expoziții ale Memorialului Ipotești:
$1- la Biblioteca „G.T. Kirileanu” Neamț – „Ilustratori ai operei eminesciene din ediții Eminescu”;
$1- la Biblioteca Centrală Universitară „ M. .Eminescu” Iași – „Ilustrații în gravură la Sonete de Mihai Eminescu”.
Pe 13 ianuarie, Memorialul Ipotești va participa, la Bistrița, la activitățile organizate de Biblioteca Județeană „George Coşbuc” cu genericul „Numai poetul/ ca păsări ce zboară…”
Duminică 19 decembrie 2021, în Piaţa Revoluţiei din Municipiul Botoşani va avea loc Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „DIN STRĂBUNI, DIN OAMENI BUNI...”.
Festivalul este organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, şi va începe la ora 10:00 cu parada formaţiilor de datini şi obiceiuri de iarnă, pe traseul: Consiliul Judeţean Botoşani – Casa Sindicatelor – Liceul A.T. Laurian – Pod de Piatră – Calea Naţională – Direcţia Muncii – Hotel Rapsodia – Piaţa Revoluţiei, apoi formaţiile vor susţine câte un scurt spectacol pe scena ce va fi amplasată în Piaţa Revoluţiei.
Evenimentul se va desfăşura cu respectareastrictă atuturor normelor prvind măsurile de prevenire a infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii, precum şi a planului de măsuri de protecţie, obligaţii şi restricţii ce trebuie respectate de populaţie în contextul prelungirii stării de alertă, aplicabile începând cu 9 decembrie, aprobat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani.